Back To Top

Design thinking în practică

  /  Hub   /  Design thinking în practică

Design thinking în practică

Design thinking pare a fi noul buzzword al ultimei perioade și în ciuda numelui, nu e un concept specific designerilor. De fapt, toate mințile luminate din domenii precum artă, literatură, știință, business sau inginerie s-au folosit de tehnici de design thinking pentru a ajunge la rezultate impresionante.

 

Dar dacă nu e proprietatea exclusivă a designerilor, de ce se numește așa? Pentru că împrumută din metodele de lucru ale unui designer pentru a extrage, învăța și a-i învăța pe alții tehnici focusate pe consumatorul final pentru a rezolva probleme în moduri creative și inovatoare.

 

Ce este design thinking-ul?

 

Ideea de design thinking a pornit inițial ca o metodă de a-i învăța pe ingineri să rezolve problemele în moduri creative, întocmai ca un designer. Una dintre primele persoane care a pus pe hârtie noțiunile de design thinking a fost John E. Arnold, profesor de inginerie mecanică la Stanford. În 1959, acesta a scris “Creative Engineering”, cartea ce avea să pună bazele design thinking-ului și să-i contureze componentele de bază.

 

Pe scurt, design thinking-ul este atât o ideologie cât și un proces care are ca scop rezolvarea problemelor complexe cu ajutorul unor soluții creative, focusate pe utilizatorul final. Iar aceste soluții creative se descoperă în 5 faze:

  • Empatia dintre creator și utilizatorul final;
  • Definirea nevoilor utilizatorilor, a problemei și identificarea de insight-uri relevante;
  • Idearea, bazată pe contestarea preconcepțiilor și generarea de idei;
  • Prototiparea, etapa în care se creează soluțiile;
  • Testarea soluțiilor astfel identificate.

 

Un caz concret de design thinking în acțiune

 

Tehnici de design thinking au fost deja adoptate de mari companii precum Google, Apple sau Samsung, iar câteva dintre cele mai cunoscute universități (MIT, Harvard, Stanford) au început să introducă în programă cursuri de design thinking. Însă pentru a exemplifica mai exact cum această metodă contribuie la dezvoltarea unei soluții durabile, am ales să exemplificăm, pe scurt, eficiența acestui mindset printr-un mini study case de succes: Trüffeljagd.

 

Case-ul de care vorbim se întâmpla în Germania și a luat naștere dintr-o problemă simplă – măcelăriile își pierdeau din popularitate, clienți și angajați deopotrivă. A fost o consecință a unor factori precum popularizarea supermarketurilor, scandaluri ivite din cauza condițiilor de viață ale animalelor dar și opinia publică asupra consumului de carne și modul în care acesta afectează mediul înconjurător.

 

Inițial, focusul echipei de ideație a fost pe consumatorul final, potențialul client al unei măcelării. Prima soluție a fost să le ofere acestora pachețele de prânz pregătite de către măcelari, bazându-se pe nevoia clienților de a se bucura de o masă consistentă într-un timp foarte scurt. Nu a funcționat. Pachetele lăsau de dorit. Erau învelite în plastic, veneau alături de sucuri pline de zahăr, iar conținutul nu arăta nici el tocmai apetisant.

 

Așa că echipa s-a concentrat pe măcelari în sine, un public țintă care nu a fost tocmai deschis la schimbare, vrând să-și păstreze meseria neatinsă. A urmat o transformare a ideii de “cum să actualizezi un business” în “cum să menții un meșteșug relevant”. Iar din această idee, au luat naștere soluții neașteptat de creative, printre care o platformă de crowdfunding care îi ajuta pe măcelari să își pună în aplicare propriile idei, un program de mentorat și un eveniment (Trüffeljagd) care a avut un succes răsunător.

 

Atât de răsunător încât a ajuns deja la a treia ediție. Însă cel mai important aspect e faptul că participanții se simt din nou mândri să fie măcelari, realizând că au un loc important în societate. În plus, i-a făcut pe aceștia să realizeze și importanța unei interacțiuni transparente cu clientul, mai ales când vine vorba de povestea din spatele afacerii și produselor expuse.

 

Design thinking-ul funcționează atât de bine pentru că pe lângă soluțiile oferite, este și un proces colaborativ de gândire creativă, bazat pe empatie, dialog și învățare. În momentul în care îți implici atât consumatorii cât și echipa în procesul de a defini problema și a găsi soluțiile potrivite, șansele ca ideea ta să aducă o schimbare reală cresc semnificativ.

 

Andreea Bratu

Copywriter Minio Studio