Back To Top

Inclusive advertising, noul trend în publicitatea modernă

  /  Home   /  Inclusive advertising, noul trend în publicitatea modernă

Inclusive advertising, noul trend în publicitatea modernă

Trăim în vremuri cel puțin interesante. Prioritățile se schimbă, punctele de vedere diferă iar publicitatea se schimbă din ce în ce mai repede. Au trecut vremurile în care un buyer persona definea un întreg brand sau în care toată comunicarea folosea un singur tone of voice, eventual dedicat acelui buyer persona. Buyer persona care de obicei e generat de niște numere și studii reci care nu au nicio legătură cu realitatea.

Adevărul e că trendul de inclusive advertising e o gură de aer proaspăt într-o industrie care și-a pierdut din suflet și în care oamenii nu mai au încredere. Și pe bună dreptate. Îți vine greu să-l crezi pe cuvânt pe bărbatul acela cizelat care încearcă să-ți vândă detergent. Sau pe femeia ruptă de pe o copertă Vogue care vrea să te convingă să cumperi un costum de baie.

Cum devine advertisingul inclusive?

În primul rând, generațiile s-au schimbat. Campaniile care aveau succes printre baby boomers sunt acum etichetate drept sexiste, rasiste sau pur și simplu ridicole. Pentru generația de millennials, produsul nu mai e vedeta. De ce ar trebui să cumpere de la tine când există atâtea alte branduri care au același produs? Răspunsul stă în mesaj și în modul în care formulezi mesajul pentru noua generație de consumatori.

O să sune puțin counterproductive, însă nu produsul trebuie să fie vedeta, ci consumatorul final. Produsul vine doar ca un instrument care îl ajută pe acesta să ducă o viață cât mai bună, indiferent de culoarea pielii sau orientare sexuală. Pentru că ei nu mai acceptă să li se vândă visuri imposibile ci vor să devină parte din vis. Astfel, produsul cade în plan secundar.

Cum se adaptează brandurile trendului de inclusive advertising?

Probabil cel mai cunoscut exemplu este Gillette, un brand care până acum ceva timp se folosea de acea imagine a bărbatului-model, bine cizelat și îngrijit. Și-au schimbat sloganul din “The best a man can get” în “The best a man can be”, încurajând introspecția și îndepărtarea de o cultură a masculinității toxice, cultură care până acum era promovată fățiș în diferite reclame.

Un alt exemplu de inclusive advertising este Fenty Beauty, brandul de cosmetice lansat de artista Rihanna în septembrie 2018. Campania de lansare a zguduit lumea advertisingului, lansând un mesaj care a fost mai târziu preluat și de alte branduri – all inclusive. Se știa deja că femeile de culoare sau cele cu tenul mult prea alb își găseau cu greu un fond de ten în nuanța potrivită iar acesta a fost un insight destul de puternic încât să asigure succesul întregii game.

La fel ca și în cazul Gillette, Kleenex a trecut printr-un proces de rebranding, chiar dacă nu la o scară atât de mare precum producătorul de lame de ras. Dacă înainte pachetele mari de Kleenex se numeau “Mansize”, un studiu i-a determinat să înlocuiască denumirea sexistă. Astfel, “Mansize” a devenit “Extra-large” iar Kleenex a făcut un pas mic dar important în renunțarea la micile clișee sexiste care deja au devenit încorporate în cultura modernă.

În concluzie, inclusive advertising cu siguranță nu va rămâne la nivel de trend. Este mai degrabă un efort colectiv al agențiilor și al brandurilor de a ajunge la sufletele consumatorilor, nu prin promovarea explicită a produsului ci printr-un tone of voice mai uman, mai inclusive și mai apropiat consumatorului.

 

Resurse bibliografice:

https://www.thedrum.com/news/2019/05/30/inclusive-advertising-how-lynx-gillette-carling-more-changed-tone

https://www.thinkwithgoogle.com/marketing-resources/-fenty-beauty-inclusive-advertising/

https://readwrite.com/2020/01/21/the-biggest-growth-marketing-trend-of-2020-radically-inclusive-advertising/

https://insights.newscred.com/inclusive-marketing/

 

Andreea Bratu

Copywriter Minio Studio